Ecografia 3D în timpul sarcinii
Ecografia 3D este o tehnică ecografică medicală, adesea utilizată în timpul sarcinii, pentru a oferi imagini tridimensionale ale fătului.
Exista mai multe moduri diferite de scanare in ecografia medicala si obstetrica.
Ecografia obstetrica obisnuita, este in 2D.
In cazul ecografiei 2D, ultrasunetele sunt trimise direct in jos si reflectate inapoi, pe cand in ceea ce priveste o ecografie 3D, acestea sunt trimise in diferite unghiuri.
Ecourile returnate, sunt prelucrate de un program sofisticat pe computer, care reconstituie o imagine tridimensionala a fatului, pe baza acestor date. O ecografie 3D permite o imagine in latime, inaltime si adancime, la fel ca in cazul filmelor 3D, dar nici o miscare nu este afisata.
Ecografiile 3D au fost dezvoltate pentru prima oara, de catre Olaf von Ramm si Stephen Smith, de la Universitatea Duke in 1987.
Utilizarea clinica a acestei tehnologii este un domeniu de activitate si cercetare intensa, in special in anomalii fetale de scanare.
Dar exista de asemenea, utilizari populare care s-au dovedit a imbunatati legatura dintre mamă şi făt.
Aflaţi care sunt
posibilele riscuri ale unei ecografii 3D asupra fatului si ce influenta au ultrasunetele ecografului asupra sanatatii tale si a copilului.
In general, riscurile ecografiilor 3D sunt practic identice cu cele ale ecografiilor 2D, deoarece folosesc aceleasi ultrasunete, la aceeasi intensitate. Ecografiile 3D nu folosesc instantanee multiple ale ecografiilor 2D, ci folosesc imaginile ecografiilor 2D, luate din diferite unghiuri, pentru a construi o imagine. Deci, eventualul risc al ecografiilor 3D, ar putea depinde de durata mai mare a expunerii la ultrasunete, fata de cea a ecografiei 2D.
Riscul ultrasunetelor, teoretic, ar depinde de urmatorii factori:
1. Durata de expunere la ultrasunete
2. Intensitatea ultrasunetelor
3. Frecventa sesiunilor cu ultrasunete
Intensitatea
In general, o intensitate mai mare a ultrasunetelor este folosita pentru a putea detecta inima copilului si se concentreaza pe un singur organ al fatului. Bataile inimii copilului se urmaresc dupa 12 saptamani de gestatie, desi ar putea fi detectabile fizic si mai devreme - 9 saptamani de gestatie.
Frecventa sesiunilor de ecografie 3D, poate prezenta un risc, teoretic. In general, este contraindicata efectuarea ecografiei 3D, mai des decat o data pe luna. Este important de remarcat faptul ca, femeile in curs de fertilizare in vitro sau care au posibile anomalii fetale, sunt supuse saptamanal, verificarilor cu ajutorul ecografiilor 2D. Femeile insarcinate, in unele tari, fac lunar o ecografie 2D, pentru ingrijirea prenatala de rutina.
Efectele fizice
Nici mama, nici fatul nu pot auzi sau simti undele produse de ecografia 3D. Este cunoscut faptul ca ultrasunetele sunt o forma de energie, la fel ca toate undele de sunet si pot produce o cantitate mica de caldura, atunci cand se concentreaza intr-un singur loc, mai multe ore sau zile.
Ultrasunetele terapeutice au diferite setari, cu intensitati superioare si sunt menite sa creeze o caldura usoara sau vibratii.
Efectele medicale
Nu au existat niciun fel de efecte secundare la mama sau fat, atribuite direct unei ecografii 2D sau 3D, de-a lungul istoriei sale de 30 de ani de utilizare, in medicina.
Ecografiile 3D pot da un diagnostic corect asupra sanatatii fatului, afla insa cand poti sa obtii rezultate mai precise in urma acestui control.
Aflaţi sexul copilului cu ecografia 3D
Desi manualele medicale afirma ca sexul copilului poate fi vazut la ecografie inca de la 12 saptamani, practic vorbind, cele mai multe cabinete medicale si spitale nu incearca sa determine sexul copilului, pana cand nu are loc vizita la obstetrician/ginecolog, de la 20 de saptamani.
Centrele de ecografie 3D/4D, pot satisface curiozitatea femeilor gravide, care nu pot sa astepte pentru a afla sexul copilului, femeilor care nu au aflat sexul copilului lor, de la vizita medicala sau celor care doresc pur si simplu, sa li se confirme sexul copilului.
La 15 saptamani, rata de succes pentru a putea face deosebirea intre fetite si baieti, este in jur de 50% in cel mai bun caz, iar precizia in acest stadiu, este discutabila.
La 17 saptamani, capacitatea de a determina sexul cu acuratete, ajunge la peste 90%. Cele mai multe centre ecografice utilizeaza varsta de 17 saptamani a embrionului, ca perioada de start pentru a determina sexul. Determinarea sexului este precisa abia la 20 saptamani si dincolo de aceasta data, cu o rata de 95%, asa cum este raportat in literatura medicala, bazata pe vizitele obstetrice/ginecologice, efectuate in general, la 20 de saptamani de sarcina.
Vizualizarea copilului
Ecografiile 3D sunt cel mai bine de efectuat, intre 20 si 32 de saptamani si, in mod ideal, intre 24 si 30 de saptamani. Unele centre sfatuiesc mamele sa vina intre 28 si 32 saptamani de sarcina sau mai mult, pentru a obtine imagini cat mai clare.
Dupa 32 de saptamani, exista un o mare probabilitate ca bebelusul sa fi coborat deja in pelvis, iar in acel moment, obtinerea de imagini 3D ale copilului, este aproape imposibila.
Sfaturi inainte de ecografia 3D
Spre deosebire de vizita ecografica medicala, la centrele cu aparatura necesara pentru ecografia 3D, pacientii nu sunt sfatuiti sa retina urina sau sa aiba o vezica plina, inainte de ecografia 3D.
In scopul obtinerii unor imagini bune, centrele ecografice recomanda consumarea unor cantitati adecvate de apa, timp de una-doua saptamani inainte de ecografie. Aceasta pentru a se asigura ca este o cantitate adecvata de lichid amniotic, in jurul fetusului si ca lichidul este clar. A bea cantitati mari de apa, cu putin timp inainte de ecografia 3D, nu ajuta la obtinerea unor imagini ecografice 3D, mai clare.
Evolutiile viitoare
Ecografiile 3D ar putea deveni in curand, o parte a ingrijirii de rutina.
Ecografiile 3D sunt deja utilizate pentru a detecta anomalii fetale ale inimii. Aceste ecografii 3D vor putea fi folosite in viitorul apropiat, pentru testarea reactiilor neurologice si comportamentale ale fatului, ajutand astfel la diagnosticarea sau infirmarea paraliziei cerebrale.
